Nu mai ştiu de unde o am. Nu e facuta de mine dar e foarte interesanta si bună de meditat.
A fost odata ca niciodata o tara indepartata unde regele era foarte preocupat de bunul mers al regatului sau. In fiecare saptamana isi convoca toti colaboratorii si le cerea explicatii despre lucrurile care nu mergeau bine in regatul sau. Lucrurile mergeau arareori cum si-ar fi dorit regele insa explicatiile pe care le primea erau intotdeauna foarte bune. La aceste intalniri (sau „sedinte”, cum le-am spune noi in zilele noastre) participa intotdeauna si piticul obraznic care avea rolul de bufon al regelui.
Piticul-bufon avea o limba foarte ascutita si era temut pentru asta de cei din jurul regelui care insa nu indrazneau sa se atinga de el pentru ca regele pur si simplu avea o slabiciune pentru bufonul sau.
Regele isi justifica aceasta slabiciune spunand ca de multe ori idei bune i-au venit in urma glumelor exagerate ale bufonului. Ca atunci cand grijile regatului il copleseau bufonul ii descretea fruntea si ii aducea un pic de relaxare. Adevarul era insa ca regele era convins de inteligenta si puterea de observatie a bufonului sau si credea in sinceritatea brutala a observatiilor acestuia.
La un moment dat regele incepuse sa se simta absolut coplesit de ceea ce se intampla in regatul sau, unde nimic nu mai parea sa mearga bine. Un fel de criza sau recesiune, cum am zice noi in zilele noastre.
Regele incepuse sa isi intalneasca sfatuitorii si colaboratorii zilnic iar explicatiile pe care le primea erau din ce in ce mai elaborate si mai convingatoare.
Iar intalnirile zilnice erau o buna ocazie pentru bufon ca sa ii imite si ridiculizeze pe cei prezenti.
Intr-o zi bufonul s-a intrecut pe el spunandu-i regelului, de fata cu toti sfatuitorii ca el are la indemana o solutie simpla si eficienta pentru a schimba mersul lucrurilor in regat in bine si ca daca el ar fi rege pentru doar cinci minute ar rezolva toate problemele importante ale regatului.
Toti cei prezenti s-au oprit amutiti de obraznicia nemaiauzita a bufonului. Regele a facut la randul sau un gest nemaiauzit pana atunci: si-a luat coroana de pe cap si a asezat-o pe capul piiticului spunandu-i:
„Daca a fost o gluma, este o gluma proasta. Daca insa ai intradevar o solutie ai la dispozitie cinci minute sa o dovedesti si sa o pui in practica. Daca vei reusi am sa te fac in mod oficial sfatuitorul meu personal. Iar acum esti rege pentru cinci minute, te ascultam cu totii”
Toti cei de fata au inceput sa rada si sa aplaude la gluma reusita a regelui insa piticul nu s-a lasat intimidat, s-a asezat cu demnitate pe tronul ramas liber si i-a spus regelui: „Majestate, am sa ma grabesc pentru ca cinci minute trec repede, e o domnie scurta si vreau sa fie si folositoare. Problema regatului nu este ca are sfatuitori sau administratori nepriceputi ci aceea ca sunt folositi incorect. Intrebarea pe care toti in acest regat si-o pun tot timpul este „DE CE”. De ce merg lucrurile prost, de ce oamenii sunt revoltati, de ce recoltele nu s-au facut, de ce visteria e goala. Iar oamenii in loc sa se specializeze in a cauta solutii s-au specializat in a cauta explicatii.”
„Cu alte cuvinte problema cea mai mare a regatului este aceea ca de ani de zile nimeni nu mai cauta solutii la probleme ci cauta explicatii la probleme. Solutia este una simpla: voi interzice incepand din acest moment cu desavarsire folosirea intrebarii „DE CE” pe tot cuprinsul regatului, incepand de la rege si terminand cu ultimul supus. Cel care va incalca aceasta inderdictie sa fie pedepsit strasnic. Acestea fiind spuse si cele cinci minute fiind trecute scurta mea domnie s-a terminat.”
Bufonul a coborat cu demnitate de pe tron, i-a inapoiat regelui coroana si si-a pus inapoi in cap tichia sa rosie.
Regele ascultase uimit scurtul discurs al bufonului si simtea ca urmeaza sa se intample ceva cu adevarat important.
„Am sa te rog sa conduci tu astazi intalnirea cu sfatuitorii si colaboratorii nostri. Sunt atat de obisnuit sa pun intrebarea DE CE incat mi-e teama sa nu gresesc si sa trebuiasca apoi sa ma pedepsesc singur”
Asa ca bufonul s-a intors spre seful politiei care tocmai terminase de citit un raport extensiv despre cauzele revoltelor din regat.
au fost primele intrebari ale bufonului.
Seful politiei a cerut un ragaz de o zi ca sa raspunda. Ceilalti participanti la sedinta au cerut si ei permisiunea sa se retraga pana a doua zi.
Regele si-a tinut promisiunea si l-a numit pe fostul sau bufon in mod oficial consilier personal. In acel regat lucrurile au inceput sa se indrepte rapid unul cate unul iar interdictia lui DE CE a ramas in picioare.
Foarte scurta domnie de cinci minute a piticului bufon a schimbat definitiv fatza regatului indepartat. Si daca acel regat mai exista poate ca acolo oamenii isi pun intrebarile potrivite chiar si astazi.
