De ceva vreme, mai de voie, mai de nevoie, împreună cu Ana, soţia mea, suntem prezenţi pe la multe din competiţiile de alergare din zonă. Asta pentru că anul trecut, la ediţia din 2018 a Crosului Binder copiii au luat „microbul” alergării și de atunci aleargă în fiecare zi. La pachet cu aceste antrenamente merg și la competiți de profil deci hop și noi.
În 4 mai a avut loc prima ediție a crosului de la Jidvei. O inițiativă de lăudat mai ales pentru cauza nobilă pe care au susțintut-o (dar despre asta poate scriu altă dată) dar e de lăudat și pentru efortul depus de organizatori și mai ales pentru „mobilizarea generală” a sătenilor pentru organizare ceea ce a făcut din eveniment unul extraordinar. Felicitări!
Cred că e primul cros la care merg și la care oamenii au pus alături de dorința de organizare ceea ce au avut pe acasă, transformându-l în ceva „specific”. De la indicatoare confecționate din tot felul de lemne de prin curte la mesele încărcate cu bucate atipice pentru crosuri, dar foarte foate apreciate de alergători: gem, zacuscă, compot, slănină, ceapă, ouă fierte și altele.
Oricum, bucatele au fost foarte „consumate” și chiar savurate de participanții de la cele trei probe. Nu te gândești de regulă că un alergător, în costum specific de alergare se poate „deda” la ceapă verde, slană și zacuscă dar în acest loc parcă totul a fost „aliniat” pe tradiție, viață sănătoasă, natură, aer curat etc. Bucatele astea dacă nu erau evenimentul nu era „un întreg”.
La final, ca să fie totul specific, organizatorii și o parte din concurenți au „încins” o horă spontană pentru a serba succesul primei ediții.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.