Joi în trenul 531 + 346 de la Bucureşti  spre Cluj şi mai departe s-a petrecut in incident de toată jena care te face să-ţi fie ruşine că eşti român, ai vrea să intri în pământ. Vorba aia, nu mi-e ruşine că sunt român, ruşine îmi e că alţii sunt.

Un turist chinez greşeşte trenul şi în loc să urce în trenul spre Barşov urcă în cel de la Braşov. Ajunge controlorul şi „se sesizează” şi începe circul. L-a făcut pe bietul om în toate felurile posibile şi imposibile de la cele uşoare gen: prost, tămpit până la cele grele adresate unei naţii întregi. Omul nu ştia o boabă de română dar s-a prins că nu era binecuvântat. Era abuzat de-a dreptul. Se făcuse mic, mic cu toate că era deja de felul lui mai mărunt.

Controlorul, stăpânul trenului, marele şerif şi proprietar de vagoane făcea pe Tarzan, scuze, pe maimuţa, cu înverşunare. Degeaba au intervenit oamenii care ştiau ceva engleză, degeaba călătorii se uitau ca la urs, el una ştia. E fără bilet şi a greşit trenul deci e: prost, tâmpit, incult, nemernic, născut degeaba etc, şamd.

Soţia mea cu câteva luni în urmă a avut acelaşi incident în Belgia, au greşit trenurile şi mergeau undeva spre Franţa deja. Controlorul a sesizat situaţia dar abordarea a fost cu totul diferită. Le-a dat un fel de tikete fără bani şi le-a axplicat cum să facă cale întoarsă folosind acele tikete fără să fie nevoie să ia alte bilete. Au primit toate detaliile de care eveau nevoie şi au ajuns unde trebuia. Era vina lor dar abordarea era cu totul alta.

Dar, nenea controlorul CFR, unul grăsunel şi arogant, se comporta de parcă furase chinezul un vagon. L-a ameninţat cu poliţia TF şi cu altele şi l-a băgat şi l-a scos de 100 de ori.

Oare nu trebuie să zboare astfel de specimene din asemenea funcţii? Nu îi verifică nimeni? Oare trebuie să mă simt vinovat de fiecare dată când am bilet şi toţi ceilalţi cotizează? Cred că e nevoie de o restructurare la personalul CFR dar nu doar una pe lista, cine se înscrie ci una pe bază de evaluare.

Filu
rofilu@gmail.com
Îmi place să fiu simplu. Îmi place frumosul din natură și din oameni și îl caut până îl găsesc. Mă consider binecuvântat și nu am de ce sau de cine să mă tem în afară de Dumnezeu.